Sunt doua posibilitati.Prima...sa te ingropi singur in cimitirul acestei lumi prin lispa de afirmare sau...sa fii incetul cu incetul "sters"de lumea din jur.
Putem sa consideram ca lumea este o imensa gară si...desi difuzoarele,larma,fetele calatoare ce vin si pleaca si timpul ce se scurge ireversibil in briza vantului de toamna-ce ti mangaie parul lasandu-l marcat de dor-,desi toate acestea iti acopera vocea si te sting incetul cu incetul in fumul indiferentei,nu ezita!De ce sa urmezi mereu si mereu acelasi traseu?Sa iei tren dupa tren nestiind unde te poarta...Lasa o pata de culoare pe peronul alb-negru si fa-te auzit!In loc sa fii cel sters,fii guma!Nu orice guma...o guma ce nu sterge,ce alină.
Vreau sa mi imaginez inimaginabilul,sa ating culmile de neatins,sa fiu ceva intr-un spatiu vid!Imposibil?Nu si daca tu crezi.Totul e sa ai incredere in tine.POTI!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu