Vreau sa fiu ceva-ul bun

In viata mea am vazut fețe si fețe...chipuri triste sau mai putin triste.Unele m au marcat,altele au trecut neobservate fara sa mi provoace nici macar curiozitate.M a ajutat la ceva?Ma simt tot o straina printre mii de fețe calatoare ce nu au o destinatie anume.Pe traiectoria lumii acesteia parca eu sunt punctul negru dintre infinitatea de puncte albe.Te-ai simtit vreodata strain printre straini?Daca da,atunci stii ce simt cand pasesc pe strazile orasului insotita de alte persoane dar in realitate...singura.

Vin la școală

Lacrimi,zâmbet,vis,tăcere;

Frunze in arborele genealogic al sufletului.

Sunt un punct și mă simt pata

Ca într-un film de duzină

În care ești și erou și regizor al propriei soarte

Ești victimă și totodată oaia neagră.

Am întrebat stelele,soarele,luna,

Pământul,marea și florile…

Toate mi-au răspuns în cuvinte.

Dar ce-i un cuvânt?

Nimic…în intersecțiile propozițiilor amare.

M-am urcat în autobuzul indiferenței.

Am închis ochii.

Nu mai vad furtul,minciuna,ipocrizia.

Te văd pe tine.

Nu-i perfect,dar îmi ajunge.

Căci îmi ești prietenă,soră,mamă.

Nu-mi știu numele.

Dar…vin la școală!


(Poezie scrisa de Cojoc Ana-Maria)